Hepatita este un termen general care semnifica prezenta unei reactii inflamatorii la nivelul ficatului. Hepatitele acute virale sunt infectii virale acute sau subacute caracteristice omului si animalelor, care afecteaza intregul organism dar suferinta manifestandu-se cu predilectie la nivelul ficatului.
Se cunosc mai multe tipuri de virusuri hepatitice, notate cu literele mari ale alfabetului latin, cele mai cunoscute fiind cele de la A la E. Unele se transmit pe cale fecal-orala, cum este cazul virusurilor hepatice A si E iar altele prin sange si fluide ale corpului contaminate (virusurile B, C, D).
Hepatita virala A este o boala infecto-contagioasa acuta, produsa de virusul hepatitic A – se mai numeste si hepatita epidemica, deoarece apare in focare epidemice sau epidemii, mai ales la copii.
Hepatita virala B este o boala severa, cauzata de infectia cu virusul hepatitic B. Aceasta infectie poate determina formarea de tesut cicatriceal in ficat, disfunctie hepatica, ciroza hepatica, cancer hepatic (hepatocarcinom) si chiar decesul.
Virusul hepatitei B se gaseste in sangele infectat sau alte lichide infectate ale organismului uman, ca de exemplu sperma sau secretiile vaginale; astfel transmiterea se poate face pe cale percutana (prin transfuzii sangvine cu sange infectat, prin utilizarea seringilor si acelor contaminate, manevre sangerande la stomatologie, manichiura, pedichiura, piercing etc.), pe cale sexuala (contact sexual neprotejat cu o persoana purtatoare a agHBs) si perinatala (de la mama infectata la nou-nascut).
Virusul hepatic C (HCV) este una dintre cele mai importante cauze de boli hepatice cronice pe intreg mapamondul. HVC este raspunzator de aproximativ 20% din hepatitele acute, 60-70% din hepatitele cronice si aproape 30% din ciroze sau fazele finale ale bolilor hepatice si din cancerele hepatice. O caracteristica majora a hepatitei acute C este tendinta de a se transforma in boala hepatica cronica. Cel putin 75% dintre bolnavii de hepatita acuta C dezvolta intr-un final infectia cronica.
